TV

Nu, nu vorbim de televiziune ca mediu de comunicare si informare si nici de canalul media atat de iubit de clientii nostri. Vorbim de televizorul bunicii mele din Dragoteni, Bihor. Joi seara ma suna respectiva bunica si-mi spune cu durere in suflet ca i s-a stricat televizorul. Eu, unicul nepot si sprijin la batranete, zic: "Las' ca vin sambata si iti aduc altu'." Intre timp, vestea defectarii cutiei magice ajunge si la urechea mamei mele care e, in acelasi timp, fiica bunicii mele. Care zice: "Auzi, tu, copile? Hai ca-mi iau eu un teveu nou de-ala subtirel si frumusel si prezentul teveu il ducem la tara ca oricum nu tine mai mult de doi-trei ani la cum sudeaza aia pe-acolo." Zis si facut. Sambata dimineata, hypermarket, LCD TV, factura, garantie. Suit TV la etajul 4, unde sta maica-mea, coborat TV vechi, burdusit in masina. Parcurs cu succes drum de rahat E79 pana la Beius si apoi drum de tara cu mai putine gropi decat E79, pana la Dragoteni. Asa... Am descarcat TV-ul lu' mama din masina si l-am dus in casa. Cand sa-l dau jos de pe dulap pe ala vechi si stricat, vad ca becul de standby e aprins. Si le zic batranilor: "Oameni buni, da' n-ati zis voi ca e ars asta?" "Ba da", zic ei, "e ars. Daca-l pornesti nu se vede nimic si nu se aude nimic." "Da sa vad!", zic io. Si pornesc TV-ul cel stricat. Si ce credeti ca scrie in coltul ecranului? AV SCART 1.
Da, aia scria. Pentru ca bunicii mei incercau sa se uite la un DVD pe intrarea externa de SCART, dar nu au tinut cont de faptul ca n-au DVD si nici nu stiu ce e aia DVD. Si asa s-au facut cu televizor de rezerva. Ca nu stii niciodata cand se poate strica televizorul. La cat sudeaza vecinii...

Cireasa de pe tort

Pe-ndelete: 2008 a inceput trist, cu lipsa Ad'Or-ului. Prima jumatate a lui 2008 a fost lipsita de senzatiile festivaliere. Pe langa importanta strategica a premiilor in promovarea agentiei, festivalurile au darul de a rupe rutina. Asteptarea, emotiile, bucuria, dracii (dupa caz) contribuie substantial la conservarea sanatatii psihice a publicitarului. Toate astea iti pacalesc neuronii si te fac sa crezi ca, de fapt, tu faci lumea sa se-nvarta si esti cel mai destept, mai frumos si mai talentat dintre pamanteni. Mui importante (vezi piramida lu' Maslow). Cand lipseste Ad'Or-ul, nu mai ai motiv sa te crezi cel mai destept (acuma sa fim seriosi, io oricum is cel mai destept din lume. Nu! Din Cosmos!). Asa... Dupa aia a venit concediul care a si trecut repede si a inceput semestrul doi. La Golden Hammer am sperat sa luam cel putin un catralion de nominalizari cu lucrarile cel putin geniale pe care le facuseram in primul semestru (stiti, ala fara Ad'Or). Am luat decat una, vorba bucuresteanului. Si culmea, eram si la Riga cand am aflat. Nasol. Si mai eram si cu sefu', care, desi n-a recunoscut, se astepta si el la doua catralioane de nominalizari. Si am ajuns la gala de premiere foarte aproape de a ma indoi, pentru prima data, de propria-mi desteptaciune (apropos, voi stiti ca glumesc, nu?). Mi-am alungat repede indoiturile din minte si bine am facut, pentru ca shortlist-ul a castigat categoria mancare si beutura (chiar daca a primit numa Silver, ca asa s-a gandit juriul in imensa lui intelepciune). Close one! N-apucam sa ne dezmeticim (Russian Standard Vodka e cea mai faina chestie in Letonia) si noi un pic, ca a inceput Golden Drum-ul. Din nou am castigat categoria, de data asta media, la print. Bineinteles ca juriul, in imensa lui intelepciune, ne-a dat din nou Silver (io cred ca asta mi se trage de cand m-am injurat odata in Baile Felix cu un nene care o zis, la sfarsit: "bata-ti Dumnezo norocu'!"). Va dati seama ca piramida lu' Maslow de care vorbeam mai sus a ajuns sa fie insuficienta in ceea ce priveste autoactualizarea, cand am vazut noi ca am primit un bibilou frumos de la Portoroz. Buuun... Si acuma care-i treaba cu cireasa de pe tort? In afara de The Cup (Intercontinental Advertising Cup), care e luna asta si unde esti inscris automat daca iei ceva la Golden Drum, s-a ispravit cu festivalurile in 2008. Toate bune si frumoase, tortul de 2008 se prezenta bine, dar parca-i lipsea ceva. Si aici a intervenit Ivan, posesorul si administratorul Ads of the World. Sa va explic. AOTW e o arhiva de publicitate care colectioneaza si premiaza cele mai bune si mai interesante ad-uri din lume, dupa cum ei insisi se lauda pe buna dreptate. Ei, Ivan s-a gandit ca "Venezia - Chat", care luase si premiul la Golden Hammer, e demna de Ads of the World. Si s-a gandit bine, pentru ca Venezia are un rating de 9,2 din 10 si a primit premiul BEST MINIMALIST - Ads of the World oct 2008. Tocmai am primit newsletter-ul, creca in curand vor fi puse premiile si pe site (adsoftheworld.com). De ce e asta cireasa de pe tort, ziceti? Pentru ca in orice festival esti la mila (a se citi aprecierea) juriului. Juriile sunt alcatuite cu intelepciune de catre organizatori din cei mai jmecheri publicitari disponibili. Adica o mana de oameni jurizeaza dupa niste criterii mai mult sau mai putin clare. Cireasa se pune pe tort atunci cand aprecierea muncii tale vine din partea intregii comunitati de profesionisti si pasionati de advertising care voteaza dezinteresat si subiectiv dupa un singur criteriu: cat de mult le place. Noa, de-aia...